„Observația că omul nu are suflet ai făcut-o pe sine sau pe alții? «Suflet» e un termen care e folosit în multe sensuri. Ai o nouă ocazie să ne (te) rătăcești în semantică. Ar trebui să clarifici, căci vorbești despre un lucru pe care (eu cel puțin) nu-l pot înțelege sau descrie, ce să mai spun despre a-mi exprima părerea privind existența sau posesia acelui lucru. Oare cărțile spun minciuni sau oamenii pur și simplu nu pot sesiza adevărul? Poate că autorii cărților sacre, știind că nu pot exprima adevărul în cuvinte, nu au lansat decât o momeală – mesajul fiind de fapt: Sufletul există. Pentru ca cei ce nu-l pot observa să-și dorească să corecteze acest... neajuns.”
Om_de_jad: Fii foarte atent la următoarea rețetă: Ingrediente: o cană de făină, 2 ouă, 3 linguri de zahăr, o aspirină, un fir de ață, un pai și cinci boabe de piper. Mod de preparare: toate ingredientele se iau și se trântesc într-o cratiță, se amestecă preț de zece minute cu o lingură de lemn. Soluția, astfel preparată, se ia și se aplică pe piele. După două ore, cu o altă lingură, de data aceasta de metal, se desprinde crusta de pe piele, apoi se reia procesul până când se termină soluția. Rețeta asta nu te va ajuta să te procopsești cu un suflet, cel mult vei putea să scapi de sensuri. Iar dacă nu îți merge, să nu dai vina din nou pe mine, da? N-am făcut-o intenționat!
„Observația că omul nu are suflet ai făcut-o pe sine sau pe alții?”
Om_de_jad: Observația asta am făcut-o, cândva, pe mine. Nu e ceva complicat, e necesar să te întrebi dacă ai sau nu suflet. Tu ai suflet? Da? Ia mai gândește-te... Concluzia e că n-ai suflet, pentru că nu-l simți. Funcționezi, te miști, faci tot felul de lucruri, dar iată cât de simplu este: N-AI SUFLET! Chiar e nevoie de o demonstrație?
„«Suflet» e un termen care e folosit în multe sensuri. Ai o nouă ocazie să ne (te) rătăcești în semantică.Ar trebui să clarifici, căci vorbești despre un lucru pe care (eu cel puțin) nu-l pot înțelege sau descrie, ce să mai spun despre a-mi exprima părerea privind existența sau posesia acelui lucru.”
Om_de_jad: Despre suflet nu poți să spui prea multe lucruri, pentru că nu găsești cuvinte pentru a arăta ce este el. Mai important este să înțelegi că nu ai un suflet. Numai așa poți să cauți o metodă prin care să-l poți obține. Nu există nici un alt sens pentru „suflet”, nu am făcut o speculație acolo. Sensul de suflet este cel pe care și tu îl cunoști. Suflet înseamnă suflet. Afirmația mea este că omul nu-l are.
„Oare cărțile spun minciuni sau oamenii pur și simplu nu pot sesiza adevărul? Poate autorii cărților sacre, știind că nu pot exprima adevărul în cuvinte, nu au lansat decât o momeală – mesajul fiind de fapt pentru ca cei ce nu-l pot observa să-și dorească să corecteze acest... neajuns.”
Om_de_jad: Cărțile „sacre” spun o grămadă de bazaconii despre suflet, spirit și așa mai departe. Nu e nevoie să insist pe tema asta.
„ Procopsirea cu un suflet e țelul jocului ăsta al vostru?”
Om_de_jad: Scopul, în cadrul Jocului Realității, este să „vezi” ceea ce este de văzut. Am spus asta în prima postare.
„Și cum demonstrezi tu că este o minciună? Ceva căruia nu-i poți da o explicație, nu-l poți vedea, pipăi etc...este în mod obligatoriu minciună pentru tine?”
Om_de_jad: Nu spun că ceea ce nu poate fi văzut, pipăit, este o minciună. Spun doar că oamenii cred că există suflet, le spun și altora că este așa, dar nici unul dintre ei nu este sigur pe ce spune. Asta este minciuna despre care vorbeam. Eu fac niște afirmații. Nu este indicat să crezi în ele. Dacă vom pătrunde în detalii, îți pot indica anumite metode prin care tu vei putea testa afirmațiile mele. Dar să nu crezi că aceste metode te vor lămuri în 3 minute. Pe lumea asta, în afară de cafea și alte câteva lucruri, nimic nu este instant.
„Și ceea ce spui - nu este în sine chiar o minciună?”
Om_de_jad: De obicei nu mint decât dacă am un scop bine definit. Trage singur concluziile.
„E vorba de sufletul acela pe care îl știe fiecare din noi?”
Om_de_jad: În teorie fiecare știe multe lucruri. Dar, practic, tu unde ai sufletul? De exemplu, tu ce știi despre sufletul tău, vorbind la modul concret? Îmi poți spune multe lucruri despre mâinile tale, despre ochi, dar nu-mi poți spune nimic despre suflet.
„Eu credeam că Dumnezeu ne dă la naștere sau prin naștere un suflet.”
Om_de_jad: Există oameni care au un suflet obținut prin muncă. Pe lumea asta, totul se plătește cu muncă. Ei nu-ți pot spune ce este ăla un suflet (de exemplu, dacă e o chestie formată din aburi de țuică sau nu), dar îți pot spune ce au făcut ei pentru a obține un suflet. Nimeni nu ne dă nimic. Așa cum am spus, suntem puși pe picioare de către natură, astfel încât să funcționăm corect. Restul depinde de noi. Nu e frumos să stăm cu mâna întinsă.
„Să înțelegem că un suflet se compune din suma energiilor tuturor acțiunilor noastre? Numai pozitive sau și negative? Bine, acum întrebarea ar fi – de unde să știm care sunt pozitive și care nu.”
Om_de_jad: Acțiunile noastre nu pot compune un suflet, indiferent cât de pozitive sau negative ar fi ele. Ar fi greșit să credem așa ceva. Despre acțiunile pozitive și negative, așa cum sunt ele văzute de către Jocul Realității, este bine să spun următorul lucru: este considerată a fi negativă orice activitate desfășurată mecanic. Cu cât mecanicitatea acțiunii scade, cu atât acțiunea respectivă devine mai aproape de pozitiv. Dacă este făcută mecanic, chiar și o activitate pozitivă poate deveni negativă, în ansamblu. Puteți verifica ușor asta, urmărind activitățile celor din jur: se întâmplă, uneori, ca ceva început bine și cu bune intenții să se sfârșească prost, cu consecințe grave.
„Deci...Om_de_jad, ce este sufletul (dincolo de ideea dacă ne naștem cu el sau îl căpătăm)?”
Om_de_jad: Vorbind la modul practic, putem căpăta un suflet doar atunci când în om apare o colaborare armonioasă a tuturor funcțiilor de bază. Pentru a înțelege conceptul, va trebui să vorbim puțin despre cele 4 funcții principale ale omului, așa cum sunt ele prezentate de către Jocul Realității. Aceste funcții sunt:
-de mișcare;
-instinctivă;
-emoțională;
-intelectuală.
Când aceste funcții se află în echilibru și lucrează la parametri normali, omul poate căpăta un suflet. Sigur, expresia „a căpăta un suflet” poate da naștere la interpretări, dar nu putem spune nici că omul își creează singur sufletul, deși, într-o anumită măsură, chiar așa stau lucrurile. Să spunem că din colaborarea celor patru funcții de bază, apare o a cincea, funcție care permite percepția sufletului.
„Eu sunt gălăgios. Deduc din ce spui că noi prin excelență suntem negativi. Dacă nu aducem în plan conștient tot ce facem, înseamnă că persistăm în a fi negativi, nu? Iar sufletul este câștigat doar dacă devenim conștienți de faptul că suntem răi și încercăm să facem totul controlat, conștient, nemecanic. Greșesc?”
Om_de_jad: Ce simplu ar fi dacă doar așa ar sta lucrurile... în plus, ne-am împăca și cu morala conform căreia oamenii sunt înclinați către păcat. Nu este așa. O acțiune mecanică nu generează obligatoriu ceva negativ. O acțiune mecanică, de obicei, generează o serie de alte acțiuni mecanice. Astfel ia naștere coincidența. Știi exemplul cu cărămida care stă pe marginea acoperișului unei construcții, iar o persoană trece prin zonă. Coincidența face ca acea cărămidă să-i cadă drept în cap. Acțiunea de a lăsa o cărămidă pe acoperișul unei case, sau de a trece pe lângă o casă în construcție nu reprezintă ceva rău. Rezultatul este altul. Vezi cumva vreo înclinație a cuiva către acțiuni negative aici?
„Cine este însetat.....să se regăsească?”
Om_de_jad: Cine nu este însetat? Crezi că dacă nu îți dai seama că ești bolnav, chiar nu ești? Se spune că cel care știe, tace. Ei bine, eu nu tac. Pe vremea când eram prost, două persoane mi-au dat un șut în fund și mi-au schimbat viața. Dacă tăceau, rămâneam prost pentru totdeauna. Sunt persoane care susțin că au găsit ceva, dar nu spun nimic despre asta pentru că le e teamă să nu piardă acel ceva. Eu nu cred că ei au găsit ceva, pentru că dacă găseau... și chiar de-ar fi să pierzi tot ceea ce ai dobândit și ai fi pedepsit de viață pentru că ai spus și altora, n-ar conta. Dacă ceea ce ai dobândit e atât de ieftin încât să dispară când îl spui altora, ce sens are să-l mai protejezi? Spui că informații sunt peste tot... de acord, dar vezi vreo schimbare majoră în peisaj?