Încercați să vă imaginați chiar și pentru o clipă că tot ce ne înconjoară este viu, iar, pentru jucător, „viu” nu înseamnă doar prezența unui strat eteric. Jucătorul învață să identifice o multitudine de forme de viață, fiecare cu specificul ei. De exemplu, pentru jucător, lumina soarelui este vie și, în razele sale, el identifică mai multe forme de viață, cu totul diferite față de ceea ce găsim pe Pământ. Viața este prezentă pretutindeni, chiar și în formele cele mai dense ale materie.
Acolo unde nu poate să facă individul, poate să facă grupul. Este o chestie pe care nu mulți au spus-o. Gurdjieff a exploatat-o destul de bine, dar parțial, pentru că erau alte vremuri și alte mentalități. Dacă-ți cunoști limitările și știi care sunt, dacă limitările tale nu sunt un secret pentru nimeni, și dacă reușim să ne apropiem destul de tare unii de alții, încât să comunicăm bine, atunci, un defect al cuiva poate fi acoperit, suplinit, de calitățile altcuiva (o pierdere energetică a cuiva poate fi acoperită de altcineva), suficient timp cât omul respectiv să trăiască măcar o clipă ca și când nu ar avea viciul respectiv. O singură clipă poate fi suficientă pentru a-ți schimba complet perspectiva și pentru a nu mai repeta niciodată acea greșală.